Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la modificările legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților, stabilind că actul normativ este constituțional. Decizia vine după mai multe amânări succesive ale pronunțării și în contextul unor dezbateri publice intense legate de reforma pensiilor speciale.
Decizia CCR după cinci amânări
Potrivit anunțului oficial făcut la ora 12.28, Curtea Constituțională a României a respins obiecția ridicată de instanța supremă, validând astfel legea adoptată de Parlament privind modificarea regimului pensiilor magistraților. Pronunțarea fusese amânată de cinci ori anterior, pe fondul unor dificultăți procedurale și al dezbaterilor interne din cadrul Curții. Printre motivele invocate s-a numărat și absența temporară a judecătorului constituțional Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, deși acesta a participat ulterior la ședința din 11 februarie, când decizia a fost din nou amânată.
Hotărârea CCR clarifică una dintre cele mai controversate reforme legislative din ultimii ani, aflată în centrul discuțiilor privind sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii și angajamentele asumate de România în raport cu partenerii europeni. Prin decizia adoptată miercuri, Curtea Constituțională a ales însă să se pronunțe direct pe fondul sesizării, fără a solicita un punct de vedere preliminar din partea instanței europene.
Ce prevede legea privind pensiile magistraților
Actul normativ validat de CCR introduce o serie de modificări importante în regimul pensiilor de serviciu:
-stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii;
-introducerea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani;
–creșterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
-atingerea treptată a vârstei standard de pensionare de 65 de ani;
–introducerea etapizată a cerinței de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
-în ceea ce privește cuantumul pensiei, legea stabilește un nivel de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, pensia netă este plafonată la maximum 70% din venitul net avut în ultima lună înainte de pensionare.
Impactul deciziei
Decizia CCR elimină, cel puțin la nivel constituțional, unul dintre principalele obstacole juridice în calea reformei pensiilor magistraților. Rămâne însă de urmărit modul în care noile prevederi vor fi aplicate și eventualele reacții din sistemul judiciar, în condițiile în care dezbaterea privind pensiile speciale continuă să fie una dintre cele mai controversate teme ale agendei publice din România.
Sursa:cotidianulhd.ro
