Un băiat mergea în fiecare zi pe același drum spre casă. Într-o zi, s-a împiedicat de o piatră și a căzut.
Enervat, a ridicat piatra și a aruncat-o cât colo.
A doua zi, a găsit-o din nou în drum.
A aruncat-o și mai departe.
În ziua următoare, iar era acolo.
De data aceasta, băiatul s-a oprit. A privit piatra câteva secunde și și-a dat seama că nu piatra era problema. El continua să meargă pe același drum, în același fel.
A luat-o, a mutat-o definitiv de pe cărare și și-a continuat drumul.
Ani mai târziu, când viața i-a devenit grea, și-a amintit de piatra aceea.
A înțeles ceva simplu:
Unele obstacole nu dispar dacă fugi de ele. Uneori trebuie să te oprești, să le înfrunți și să le muți din drumul tău.
Iar de atunci, când ceva îl împiedica, nu mai întreba „De ce mi se întâmplă mie?”, ci:
„Ce pot face ca mâine să nu mai fie aici?”
